Profilactic accetul se pune pe reflexul de defecare la ore fixe, asociat  cu o ceaşcă de cafea băută dimineaţa sau un pahar cu apă în care s-au dizolvat 2 linguriţe cu miere.
     În ceea ce priveşte tratamentul cu plante medicinale a acestei stări pe primul loc pentru eficacitatea sa se află coaja de cruşin care provine din ramurile tinere ale arbustului. Deşi cantitatea cea mai mare de substanţe active se găseste în ramurile groase ale plantei nu se recomandă recoltarea acesteia pentru protecţia arbustului. Heterozidele pure extrase din coaja de cruşin  prezintă o acţiune relaxantă asupra tractului intestinal, în timp ce extractele complete prin sinergism, acţionează ca stimulente ale peristaltismului intestinal. Heterozidele pure din coaja de cruşin în absenţa enzimelor hidrolizante nu au acţiune laxativă sau purgativă. Acestea sunt motivele pentru care se preferă extractele totale precum pulberea sau decoctul şi mai puţin infuziile şi extractele fluide.
     Decoctul din coajă de stejar se prepară din 1-2 linguriţe de coajă fragmentată, care se opăreşte ( pentru imbibiţie), cu o cană de apă fiartă. Se lasă în repaus o jumătate de oră, apoi se fierbe la foc domol 15-20 minute. Acest decoct se va bea călduţ, îndulcit cu miere seara înainte de culcare. În constipaţii rebele se poate bea şi dimineaţa. În cazul constipaţiilor cronice, se va bea infuzie din 2 linguriţe coajă la o cană cu apă şi se beau seara 1-2 căni şi o jumătate până la o linguriţă rasă pulbere de coajă de cruşin , seara la culcare.
     Alte specii de plante cu acţiune laxativă şi purgativă sunt: volbura,  cupa vacii preparate sub formă de infuzie, 2 linguriţe plantă la o cană cu apă, pulbere de plantă din care se ia 1/2 liguriţă (pusă într-o lingură miere) dimineaţa pe stomacul gol sau tinctură care se prepară din 20 g plantă macerată timp de 8 zile în 100 ml alcool de 70°, se iau 2-6 linguri de tinctură cu miere dimineaţa pe stomacul gol sau seara, la o oră după masă; rădăcina de cicoare şi rădăcina de lemn dulce  folosite sub formă de infuzie, decoct scurt (5-10 minute) sau pulbere din rădăcină decojită (lemn dulce) din care se iau 1-3 g pe zi. Foarte bune în tratarea constipaţiei sunt şi seminţele de in şi muştar, întregi deoarece pot fi iritante şi chiar toxice dacă sunt sfărâmate. Seminţele de in au acţiune mecanică şi emolientă, datorită mucilagiilor pe care le conţin, sunt recomandate în  constipaţii rebele, 1-2 linguriţe seminţe spălate într-un curent de apă şi ţinute o jumătate de oră într-un pahar cu apă, se vor lua de preferinţă seara. Cele de muştar se vor lua în puţină apă, în doze progresive, începând cu o linguriţă ajungându-se la o lingură pe zi. Nu se vor face tratamente prelungite şi nu se vor administra copiilor.
     Toate ceaiurile medicinale care conţin coajă de cruşin sau foliole de sena etc, trebuie utilizate cu prudenţă şi limitate la 7 zile pe lună. Se alternează cu seminţe de in, tărâţe de grâu sau infuzii din flori de soc, o lingură la o cană cu apă din care se beau 2 căni pe zi.
     La copiii , cei mici în special, rareori constipaţia ridică probleme speciale şi de aceea nu au nevoie de un tratament special, mai ales dacă în ciuda constipaţiei pe care o prezintă , creşterea în greutate este normală. După 2 zile de constipaţie se va recurge la supozitoare cu glicerină sau clisme cu infuzie de muşeţel şi doar la nevoie se poate administra copilului ulei de ricin.
     Educarea copiilor să încerce să elimine scaunul la timpul fixat este foarte importantă pentru a preveni constipaţia obişnuită, cauzată de lipsa stimulilor. Obiceiul de a merge la toaletă la aceeaşi oră in timpul unei zile previne dezvoltarea constipaţiei şi la adult.
     Pauzele lungi între mese pot cauza perturbari ale ritmului normal al mişcărilor intestinale. Scurtarea pauzelor dintre mese şi dieta bogată în substanţe organice sunt elemente importante în profilaxia constipaţiei.
     Activitatea fizică, exerciţiile de dimineaţă, mersul pe jos, sporturile de apă sunt de asemenea factori importanţi în prevenirea constipaţiei, mai ales pentru cei care lucrează la birou.

Ramona BOTEZATU